Descriere

Capsella bursa-pastoris (L.) Medik.

Medicii antici greci şi romani (Dioscorides, Galenus şi alţii) par să fi folosit mai ales seminţele de traista ciobanului.

Hippocrates menţionează traista ciobanului ca plantă uterină, Paracelsus ca şi „constrictivum”. Bock (1565) o cunoştea şi pentru efectul hemostatic puternic, prescriind-o extern împotriva sângerărilor nazale şi pentru spălarea rănilor proaspete. În Evul Mediu, planta era apreciată ca hemostatic, dar mai târziu a căzut în uitare şi a fost folosită apoi mai mult doar în timpul Războiului Mondial, din cauza lipsei de medicamente. Atunci, traista ciobanului a obţinut o reputaţie importantă ca înlocuitor al unor medicamente rare şi scumpe.

Rademacher laudă planta ca agent vascular, iar cu mulţi ani mai devreme, Ehrenwall (1888) și v. Oefele (1901), apoi Virchows Jahresber (1902) raportează despre eficacitatea traistei ciobanului în meno- şi metroragie.

Potrivit Leclerc (1927), planta se dovedeşte a fi utilă pentru reglarea menstruaţiei, în metroragie, în special în perioada pubertăţii şi a menopauzei şi la persoanele care suferă de metrită şi fibroame. Potrivit acestuia, efectul pare a fi explicat printr-o influenţă tonifiantă şi stimulantă asupra centrului vasomotor. A. Christoni și A. Bartole (citat după C. B. Inverni, Piante medicinali, Bologna 1933) raportează efecte surprinzător de favorabile asupra dismenoreei esenţiale, administrând traista ciobanului cu aproximativ o săptămână înainte de debutul menstruaţiei. Pe lângă sângerarea uterină, remediul a fost folosit şi pentru sângerări de altă origine. Bohn a considerat că este adecvată împotriva bolilor vaselor renale, în special în cazurile de boală renală cauzată de arterioscleroză.

Astfel, în medicina tradiţională, traista ciobanului este un remediu intern utilizat frecvent, fiind deosebit de eficientă în tratarea sângerărilor atât interne, cât şi externe, diaree etc. Un ceai preparat din întreaga plantă este antiscorbutic, astringent, diuretic, emenagog, hemostatic, hipotensiv, oxitocic, stimulant, vasoconstrictor, vasodilatator şi vulnerar. Un ceai preparat din traista ciobanului este considerat un remediu important împotriva hemoragiilor de tot felul – la stomac, plămâni, uter şi mai ales rinichi. Planta poate fi folosită în stare proaspătă sau uscată, pentru uscare se recoltează de preferinţă vara. Acesta a dovedit proprietăţi contractante ale uterului şi este utilizată în mod tradiţional în timpul naşterii. Planta este, de asemenea, un remediu popular pentru cancer – conţine acid fumaric care a redus semnificativ creşterea şi viabilitatea tumorii Ehrlich la şoareci, în studii experimentale.

Un remediu homeopat se prepară din planta proaspătă. Este utilizat în tratamentul sângerărilor nasului şi în calculi urinari.

Monografia Comisiei Germane E, ghid terapeutic pentru medicamentele pe bază de plante, aprobă traista ciobanului ca tratament pentru hemoragii, sindrom premenstrual, răni şi arsuri.

Pe baza multiplelor referinţe din literatură, Bursae-pastoris herba este considerată a fi un medicament tradiţional din plante pentru utilizare ca anti-hemoragic în toate tipurile de sângerare, inclusiv leziuni ale pielii şi ale nasului (utilizare orală şi topică) şi intern pentru tratamentul simptomatic al menoragiei şi metroragiei. Literatura o mai citează ca agent antiseptic în diaree şi cistită şi ca agent de reducere a tensiunii arteriale.

Investigaţiile fitochimice realizate asupra acestei plante au condus la raportarea mai multor flavonoide, amine (colină, acetilcolină, histamină), saponine, dar şi terpenoizi și compuși fenolici cu activităţi antimicrobiene, şi antitumorale. Unii dintre acești compuși, cum ar fi flavonoizii și sulforafanul, au fost raportați că prezintă o activitate antibacteriană și antiinflamatoare bună.

 

INGREDIENTE

ADMINISTRARE

Se beau 3-4 căni cu ceai pe zi.

A nu se administra continuu o perioadă mai lungă de 3 luni. Dacă aveţi nevoie în continuare de acest ceai, puteţi relua administrarea după o pauză de o lună.

Preparare: Peste o linguriţă de plantă se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.

Atenţionări: Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.

La dozele recomandate nu se cunosc contraindicaţii.

Acest ceai nu este indicat femeilor însărcinate.